Descriere
Stai culcat şi nemişcat, uite aşa, priveşte-mă, dar priveşte-măcu adevărat. Suntem o bombă cu explozie întârziată. El avea aproape treizeci de ani,după standardele de azi ajunsese târziu la sexul adevărat. Când ea reuşise să-şigăsească o locuinţă şi îşi făcuse bagajele, el o ceru în căsătorie. îl sărutase, citându-i laureche: Ca să nu o piardă, s-a-nsurat cu ea/Iar acum femeia să plece nu mai vrea.Ceea ce se dovedise a fi absolut corect, fiindcă niciodată singurătatea nu-i produsesemai multă fericire decât după plecarea ei, când compusese Trei cântece de toamnă înmai puţin de o lună.— Ai învăţat vreodată ceva de la ea ? se interesă, brusc, Clive.Pe la mijlocul anilor optzeci, Vernon luase şi el o a doua îmbucătură, într-o vacanţăpetrecută pe un domeniu din Umbria. Pe atunci era corespondentul la Roma al ziaruluipe care-l edita acum, şi era însurat.■— Niciodată nu-mi amintesc partidele de sex, răspunse el, după ce chibzuiseîndelung, sunt sigur că n-avea pereche. îmi aduc, totuşi, a*ninte că m-a învăţat multedespre porcini, cuna se culeg, cum se gătesc.Clive socoti răspunsul lui Vernon evaziv si aecise să se abţină de la confidenţe. Aruncăo Privire înspre intrarea capelei. Acum nu mai ayeau nici o scuză să nu se apropie. SprePropria-i surprindere, se auzi declarând cu tărie •
