Descriere
Lordul Legiuitor este mort. Ucis de Vin. Aceasta este partea bună. Partea proastă este că, departe de a rezolva o problemă, a creat una şi mai mare. Năruire, entiatea malefică închisă în fântână, a fost eliberată din temniţă iar acum este liberă să se ocupe de opozantul său, Dăinuire. Aceasta ar fi partea „celestă” a problemei. Partea mai pământeană a problemei este că odată cu dispariţia Lordului Legiuitor, a dispărut şi teama care ţinea în frâu stăpânii Marilor Case, iar ochii lor sunt îndreptaţi către Luthadel, unde se crede că este ascunsă rezerva de atiu a Legiuitorului. Numai că, ceea ce caută ei noaptea, Regele Eland nu găseşte nici ziua. Atiul, pur şi simplu, este de negăsit! În schimb, Eland trebuie să se confrunte cu două provocări simultan. Prima este cea politică, pe care nu ştie în mod practic cum să o gestioneze, chiar dacă tomurile de cărţi citite l-au ajutat să facă o Constituţie prin care Luthadelul a devenit o democraţie. A doua este cea militară, care, pentru el, este o mare necunoscută, nefiind câtuşi de puţin familiarziat cu arta militară şi, cu atât mai puţin, cu comanda unor oştiri. Vin, căsătorită cu Regele Eland, este atât bodyguardul soţului său, cât şi gardianul Luthadelului. Armatele invadatoare şi-au trimis deja alomanţii să-l asasineze pe Eland şi apoi să asedieze Luthadelul. Unul dintre alomanţi – numit de Vin Pânditorul – îi tot testează vigilenţa ţinând-o, astfel, tot timpul în gardă. OreSeur, kandra aflat în slujba lui Kelsier, este acum servitorul ei şi între cei doi se dezvoltă o relaţie de amiciţie foarte ciudată şi interesantă în acelaşi timp. Ca şi între ea şi Pânditor, asemea relaţiei de respect care se clădeşte între doi inamici puternici şi inteligenţi. Nu pot să mă abţin să nu fac o remarcă asupra personajului terresian Tindwyl. Aceasta este o cunoştinţă a lui Sazed, cu cupruminţi pline de istorie şi arta conducererii, care are însărcinarea de a-l învăţa pe Eland să fie rege. Un citat cred că ar fi edificator: „Mă numesc Tindwyl; sunt, după cum ai ghicit, o Păstrătoare din Terris. Femeia bătu o clipă din picior, apoi clătină din cap. Sazed m‑a prevenit că eşti şleampăt, dar, sincer vorbind, mi‑am închipuit că niciun rege nu poate neglija atât de mult importanţa propriei înfăţişări.” Personajul mi se pare că seamănă izbitor de mult cu Cadsuane Sedai din Roata timpului de Robert Jordan.
