Descriere
Secret de L. Marie Adeline descarcă carte online .PDFÎn S ∙ E ∙ C ∙ R ∙ E ∙ T Nu există hotărâri. Limite. Rușine. Viața lui Cassie Robichaud a fost plină de regret și singurătate de la moartea soțului ei. Așteaptă mese la cafeneaua Rose Rose din New Orleans și în fiecare seară se îndreaptă acasă la pisica și apartamentul său singur cu un dormitor. Dar când descoperă un caiet lăsat în urmă de o femeie misterioasă la cafenea, lumea lui Cassie se schimbă pentru totdeauna. Mărturisirile uimitor de explicite ale caietului o șochează și o fascinează pe Cassie și, în cele din urmă, o duc la S ∙ E ∙ C ∙ R ∙ E ∙ T, o societate subterană dedicată să ajute femeile să își realizeze fanteziile sexuale cele mai sălbatice, cele mai intime. Cassie se cufundă curând într-o călătorie electrizantă în zece trepte printr-o serie de fantezii furioase cu bărbați superbi care o trezesc și o satisfac ca niciodată. Pe măsură ce este eliberată de inhibițiile ei, descoperă o nouă încredere care o transformă, oferindu-i curajul să trăiască cu pasiune. Părți egale atrăgătoare, eliberatoare și puternice emoțional, S ∙ E ∙ C ∙ R ∙ E ∙ T este o lume în care fantezia erotică devine realitate.Fragment CHELNERIŢELE SE PRICEP să citească limbajul trupului. La fel şi nevestele care au trăit sub acelaşi acoperiş cu beţivani furioşi. Iar eu fusesem şi una, şi alta nevastă paisprezece ani şi chelneriţă timp de aproape patru. O parte din treaba mea era să ştiu ce voiau clienţii, uneori înainte să ştie chiar şi ei. Mă pricepeam să fac treaba asta şi cu bărbatu-meu, fostul, adică să anticipez exact ce voia, încă din clipa în care-l vedeam intrând pe uşă. Dar, de câte ori încercam să-mi aplic şi mie această pricepere, să-mi anticipez propriile nevoi, nu reuşeam. Nu plănuisem să mă fac tocmai chelneriţă. Cine-şi face asemenea planuri? Slujba de la Cafe Rose mi-am găsit-o după ce-a murit fostul meu. În următorii patru ani, am trecut de la durere la mânie şi pe urmă la un fel de stare de suspensie amorţită am servit la mese. Am stat după oameni, am aşteptat să treacă timpul, să-mi treacă viaţa. Ce-i drept, nu pot să spun că nu-mi plăcea slujba în sine. Când lucrezi într-un local cum era Cafe Rose pe-atunci, într-un oraş ca New Orleans, ai parte de clienţii tăi fideli, de preferaţii tăi şi de câţiva cu care te pricopseşti pentru că nu-i vor colegele. Dell nu putea suferi să-i servească pe excentricii locului, pentru că-i dădeau bacşişuri de mizerie. În schimb, eu ascultam, fără să vreau, cele mai grozave poveşti. Aşa c-am făcut un schimb: aveam eu grijă de excentrici şi de muzicieni, dacă-i servea ea pe studenţi sau pe oricine venea cu copii în braţe sau în cărucioare.
