Descriere
Casnica de Jill Alexander Essbaum descarcă romane de dragoste online gratis .pdf Anna Benz amintește de Karenina, combinând în plus senzualitatea periculoasă din 50 de umbre ale lui Grey și disperarea Doamnei Bovary. Anna Benz, o americancă în vârstă de aproape 40 de ani, locuiește cu soțul său elvețian, Bruno – care este bancher – și cei trei copii mici ai lor într-un orășel liniștit de lângă Zürich. Deși duce o viață prosperă și așezată, Anna simte că e în pragul unui colaps mental. În derivă și incapabilă să comunice cu soțul ei și să-și înțeleagă propriile gânduri și sentimente, Anna încearcă să-și regăsească entuziasmul cu ajutorul unor experiențe noi: cursuri de germană, analiză jungiană și o serie de aventuri sexuale în care intră cu o nonșalanță ce o uimește până și pe ea. Dar situația devine tot mai apăsătoare și vârtejul de minciuni îi scapă de sub control. Pentru că a trecut dincolo de limitele moralei, Anna va descoperi că nu mai există întoarcere. Anna era o soție bună, în general. Era trecut de amiază, iar trenul în care se afla a luat curba smucit, după care și-a continuat călătoria lin, intrând în Bahnhof Dietlikon la și treizeci și patru, ca întotdeauna. Nu este un mit, ci un fapt real: trenurile elvețiene sosesc la timp. Trenul S8 pleca din Pfäffikon, un orășel aflat la treizeci de kilometri. Din Pfäffikon, își croia drum spre nord pe lângă Zürichsee, prin Horgen, pe malul vestic al lacului, apoi prin Thalwil și Kilchberg. Orașe mărunte în care se duceau vieți mărunte. Din Pfäffikon, trenul oprea în șaisprezece gări până ajungea în Dietlikon, orașul mărunt în care își trăia viața măruntă și Anna. Astfel, banalulmers al trenurilor îi stabilea Annei programul zilnic. Autobuzul din Dietlikon nu trecea prin oraș. Taxiurile erau scumpe și ineficiente. Și deși familia Benz avea mașină, Anna nu conducea. Nu avea carnet. Așa că lumea ei era strâns legată de venirea și plecarea trenurilor, de bunăvoința lui Bruno, soțul ei, sau a Ursulei, mama lui Bruno, să o transporte cu mașina în locurile în care nu se putea ajunge cu autobuzul, și de motorul propriilor ei picioare și distanța pe care rezistau să o ducă, distanță care rareori era atât de mare pe cât i-ar fi plăcut ei.
