Descriere
Viruși, arme și oțel. Soarta societăților umane, Jared Diamond culege cele mai putin vizibile părți ale istoriei umanității, expunandu-le cititorului care are curiozitatea de a raspunde la întrebări la care istoria tradițională nu oferă decît rareori și doar întîmplător răspunsuri: De ce au ajuns europenii în America, nu americanii în Europa? Cum au ajuns oamenii în locuri izolate – ca Insula Paștelui sau Papua Noua Guinee – și cum și-au dezvoltat acolo civilizații care ne apar astăzi primitive și magnifice în același timp? Cum au reușit agricultorii să înlocuiască vînători-culegătorii, și de ce nu s-a întamplat acest lucru peste tot și în același timp? Cum se face ca scrisul a constituit una dintre cele mai puternice arme ale civilizațiilor care s-au impus asupra celorlalte? Jared Diamond oferă cîteva răspunsuri foarte convingătoare la toate aceste întrebari, introducandu-l pe cititor într-o lume fascinantă, în care virușii, armele si oțelul au constituit actorii principali în marirea și decăderea popoarelor lumii. Această carte încearcă să ofere o scurtă istorie a fiecăruia dintre noi pentru ultimii 13 000 de ani. întrebarea care a prilejuit-o este: De ce s-a derulat istoria în mod diferit pe continente diferite? în cazul în care vă temeţi că este tratat rasist, nu vă speriaţi: aşa cum veţi vedea, răspunsurile la această întrebare nu implică în niciun fel diferenţele rasiale. Miza cărţii este găsirea unor explicaţii plauzibile pentru aceste diferenţieri, încercând să urmărească lanţul istoric al cauzalităţii cât mai departe posibil în trecut. Majoritatea cărţilor care îşi propun să prezinte în detaliu istoria lumii sunt în fapt cronici ale societăţilor alfabetizate eurasiatice şi nord-africane. Societăţile indigene ale altor regiuni ale lumii — Africa subsahariană, cele două Americi, insulele din sud-estul Asiei, Australia, Noua Guinee şi insulele Pacificului — nu se bucură decât de un tratament sumar, legat în special de ceea ce s-a întâmplat acolo relativ târziu în istoria lor, după ce au fost descoperite şi subjugate de vest-europeni. Chiar şi în ceea ce priveşte Eurasia, mult mai mult spaţiu este alocat istoriei Eurasiei apusene decât Chinei, Indiei, Japoniei, Asiei tropicale sud-estice şi altor societăţi eurasiatice răsăritene. Şi perioadei dinaintea apariţiei scrierii - cu aproximativ 3 000 de ani î.Hr. - i se acordă mai puţină atenţie, deşi reprezintă 99,9% din istoria de cinci milioane de ani a speciei umane. Aceste abordări înguste ale istoriei lumii au trei dezavantaje majore. în primul rând, un număr tot mai mare de oameni sunt interesaţi în prezent, cu totuljustificat, de existenţa celorlalte societăţi din afara Eurasiei apusene. în definitiv, în „celelalte" societăţi trăieşte cea mai mare parte a populaţiei globului şi regăsim vasta majoritate a grupurilor etnice, culturale şi lingvistice ale lumii. Unele dintre ele se numără deja printre cele mai puternice forţe economice şi politice de pe mapamond, iar altele sunt pe cale să devină astfel de forţe.
