Hobbitul vol.1

Descriere

Hobbitul de J.R.R. Tolkien cel mai îndrăgită serie din secolul 20, ecranizată în zilele noastre, carte vîndută în milioane de exemplare, descarcă cartea online gratis .PDF Descriere Aceasta este povestea despre cum un Baggins a avut o aventură și s-a trezit că face și zice lucruri cu totul și cu totul neașteptate... Bilbo Baggins este un hobbit care se bucură de o viață confortabilă, lipsită de mari ambiții și care arareori face drumuri mai lungi decît cele pînă în camara lui. Viața lui calmă este deranjată de apariția vrăjitorului Gandalf și a treisprezece gnomi. Aceștia vor să-l ia cu ei într-o aventura "într-acolo si din nou înapoi", căci au un plan cum să fure comoara lui Smaug, un dragon uriaș si extrem de periculos... Preludiu la trilogia "Stăpînul Inelelor", "Hobbitul" s-a vîndut în milioane de exemplare de la publicarea sa în 1937, devenind una dintre cele mai îndrăgite și iubite cărti ale secolului XX. Fragment MUSAFIRI NEPOFTIŢI. A fost odată un hobbit care locuia într­o gaură în pământ. Nu era o vizuină din acelea antipatice, murdare sau umede, pline de capete sau cozi de viermi şi cu miros de mâl; nu era nici nisipoasă sau lipsită de apă, sau o vizuină în care să n­ai pe ce să te aşezi sau pe ce să mănânci; era o vizuină de hobbit, şi asta înseamnă confort. Avea o uşă rotundă ca un hublou, vopsită în verde, şi drept în mijlocul ei era o clanţă ca un buton de alamă, galbenă şi lucioasă. Uşa dădea pe un culoar în formă de tub, ca un tunel; dar un tunel cât se poate de confortabil, fără fum, cu pereţii căptuşiţi cu lemn, cu dale pe jos şi cu covor, cu scaune lustruite şi multe, multe cuiere pentru haine şi pălării – pentru că hobbitul era întotdeauna bucuros de oaspeţi. Tunelul şerpuia şi tot şerpuia, pătrunzând pe ocolite până în inima Dealului – „Dealul”, aşa îi spunea toată lumea – cale de mai mulţi kilometri în jur. Tunelul avea multe uşi mici şi rotunde, întâi pe o parte, apoi pe cealaltă. Etaj nu exista. Aşa e la hobbiţi. Dormitoarele, băile, beciurile, cămările (multe cămări!), dulapurile (avea încăperi întregi pentru haine!), bucătăriile, sufrageriile, toate erau la acelaşi nivel şi dădeau pe acelaşi culoar. Cele mai bune încăperi erau cele de pe partea stângă (îndată după intrare); erau singurele care aveau ferestre, ferestre rotunde, îngropate adânc în perete; dădeau în grădina lui şi în pajiştile care se întindeau dincolo de grădină, coborând până la râu. Hobbitul de care vă vorbesc era un hobbit cu stare şi numele lui era Baggins. Familia Baggins trăia pe lângă Deal de când lumea şi toţi o considerau foarte respectabilă, nu numai pentru că cei mai mulţi dintre membrii ei erau buni gospodari, dar şi pentru că nu făcuseră niciodată nimic neaşteptat; ştiai perfect ce va spune un Baggins despre o problemă sau alta, fără să­ţi mai baţi capul să­l întrebi. Povestea de faţă este despre un membru al familiei Baggins care s­a trezit antrenat într­o aventură, făcând şi spunând lucruri cu totul neaşteptate, cu care ocazie şi­a pierdut respectul vecinilor şi, în schimb, a câştigat... ei, o să vedeţi dacă, până la urmă a câştigat ceva.