Descriere
Mersese prea departe.Şi ea nu mai putea acum decât să se răzbune.Caitlin MacKenzie şedea pe podea,ascunsă în spatele sofalei.Îmbrăcată în negrudin cap până în picioare,în stilul spărgătorilor de case,se simţea puţin ridicolă şiîntr-o stare de tensiune.Nu mai făcuse înainte un asemenea lucru şi nu-şi doreadecât să-l facă şi să se termine cu el.Privirea îi aluneca spre cele două obiecte delângă ea.Arătau inocente şi atrăgătoare în acelaşi timp.Arma perfectă pentru odulce răzbunare.Răzbunare.Acum,ăsta i se părea un cuvânt urât,se gândi Caitlin.Braţele îi îmbrăţişau genunchii.În mod normal,nu era o persoană răzbunătoare,dar îşi avea şi ea limitele ei,iar el le depăşise.Nu-i mai putea îngădui să continueacest joc care o înnebunise.Singurul lucru la care se gândea era să-i plătească cuaceeaşi monedă.Spera ca el să sosească în curând,înainte ca umiditatea NewOrleans-ului s-o fi topit complet,împreună cu decizia ei.Îşi puse mâna sub bogatul ei păr castaniu ridicându-l pentru un moment,pentru asimţi briza de aer care venea prin fereastra deschisă din faţa ei.În octombrie,la New Orleans,îşi spuse ea,era mai cald decât în oraşul ei dinnordul Georgiei,în iulie.Se gândi cu părere de rău la aerul condiţionat de acasă,dar îl închisese mai devreme şi deschisese toate ferestrele din casă.Scrâșni dindinţi.Ştia că făcuse asta doar pentru al sâcâi,având însă grijă să-şi economiseascăbanii.Surâsului îi lua locul o încruntare a sprâncenelor,în timp ce privirea i seopri asupra armelor,Până acum,păreau să nu fie afectate de căldură.Îşi luă capulîn mâini disperată.Desigur,totul era în regulă.Se pregătise cu atenţie,amintindu-şi că trebuie să ţină seama de temperatura camerei.Modul dăunător încare-şi folosea imaginaţia,era un obicei prost,de care trebuia să se dezbare.Deodată,se încorda la auzul motorului unei maşini care parcă în apropiere.Privind afară pe fereastră,văzu un Mercedes argintiu,intrând în parcajul de pepartea laterală a casei în stil victorian.Inima parcă i se opri.Adrenalina îi străbătuvenele.Afară se auzi uşa maşinii închise.Panica o paraliza.Curajul începu să i seclatine.Stai liniştită,îşi zise.Aminteşte-ţi ce ţi-a făcut,îşi repeta în tăcere fiecaretortură pe care o suportase de când închiriase o cameră în casa lui,acum o lună,după ce clădirea în care locuise se transformase într-o vilă.Când ajunsese săînţeleagă ultimul lui truc,era deja pregătită să-l omoare pe ticălos.Nu meritamilă.Curajul îi reveni.Caitlin se ridică în genunchi,gata să lovească.Cu inimabătând într-un ritm alert,auzi uşa de la intrare scârțâind,în timp ce se deschidea.Lumina inundă coridorul,aruncând fâşii fluorescente spre locul unde eraascunsă.Se ruga ca el să nu-şi fi schimbat ritualul din fiecare seară.
