Descriere
Johor, Malaia1, 1953Locotenentul Peter Fylough se uită în jos la ţeava scurtă a carabinei Ml care îistătea în echilibru pe genunchi şi o îndreptă spre urma de picior din noroi,aflată la cîţiva metri înfaţa lui. Nu i se mişcaseră decît ochii. Restul corpului îi stăteaînţepenit de mai bine de trei ore, de cînd luase poziţia aceastaşi îşi sprijinise spatele de un copac.Atunci era beznă, dar acum se crăpa de zi şi, pentru cîtevaminute, fusese înconjurat de o răcoare plăcută. Dar ploaia timidă se rărise şisoarele roşu începea să transforme iarăşi noapteaîngheţată de junglă într-o zi înăbuşitoare, sufocantă şi cu mirosuri putrede.Insectele se treziseră de aproape o oră şi ţipetele lor triumfătoare - pentrucă supravieţuiseră încă unei nopţi - sfîşiauaerul inert. Undeva, departe, un tigru îşi dregea vocea, iar unporc mistreţ alerga panicat pe peticul lui de junglă, în timp ceun parlament întreg de maimuţe, aflate în siguranţă în adăposturile lor înalte,scoteau strigăte de încurajare.1 - Stat în Malaezia, situat în peninsula cu acelaşi nume din Asia de SE,cunoscut şi sub numele de Malacca (n.t.)Fylough alungă o muscă insistentă de pe buze şi-şi dezlipiprivirea de la cătarea puştii. Se uită în dreapta. CaporalulTogom, abia vizibil prin vegetaţia abundentă, se lăsase pe vine,după obiceiul malaiez - pe călcîie - cîţiva metri mai încolo.Simţurile lui erau perfect treze. Ochii săi migdalaţi se mişcarăabia perceptibil spre Fylough şi, după o scurtă privire interoga tivă, Togomdeschise uşor gura, lăsînd să se vadă dinţii gal beni, ca de cal. Perii ţepoşide pe buza de sus se depărtarăprecum cei ai unei omizi subdezvoltate - aceasta era versiunea"Togom" a unui zîmbet larg, care pieri însă imediat îşi strînsebuzele în ceea ce se voia a fi un avertisment şi se uită fix pesteumărul lui Fylough.Fylough întoarse încet capul în direcţia privirii lui Togom şiatinse uşor umărul soldatului ghemuit lîngă el, pipăind întrunapatul unei puşti Bren. îşi miji ochii în încercarea de a zări cevaprin lumina slabă şi văzu o umbră dispărînd în tufele din stîngalui. Imaginea ce i se înfăţişa era întunecată de junglă, dar stră bătută descînteieri şi scurte reflectări ale soarelui, care începeasă se întrezărească printre frunzele de deasupra.Ceva se mişcase.
