Descriere
Soarele de la miezul nopții vol. 5 descarcă ultimul volum din saga AMURG de Stephenie Meyer .PDF Acesta era momentul din zi in care imi doream sa pot sa dorm. Liceul. Sau cuvantul potrivit este mai degraba « purgatoriu » ? Daca exista o cale de a-mi ispasi pacatele, asta ar trebui sa atane greu in balanta. Nu ma pot obisnui cu plictiseala, fiecare noua zi pare mai monstruoasa decat cea care tocmai a trecut. Presupun ca asta chiar este o forma de somn, daca somnul poate fi definit ca starea inerta intre perioadele active. M-am uitat la crapaturile care se intindeau de-a lungul tencuielii pana in coltul peretelui cantinei, imaginandu-mi modele in ele. Era o modalitate de a ignora vocile care imi sunau in cap ca revarsarea unui rau. Ignoram cateva sute de voci din plictiseala. Cand vine vorba de mintea umana, am auzit tot ce se putea auzi si inca mai mult decat atat.Astazi, toate gandurile se invarteau in jurul exageratului eveniment mult asteptat : noua achizitie din colectivul de elevi. Le-a trebuit atat de putin ca sa se entuziasmeze. Am vazut noul chip repetat in ganduri din fiecare unghi. Doar o fata umana obisnuita. Entuziasmul trezit de venirea ei era obositor de previzibil – ca si cum i-ai arata unui copil un obiect sclipitor. Jumatate din populatia masculina, cu instictul lor de turma, se imaginau deja indragostiti de ea, doar pentru ca era noua. Am incercat din rasputeri sa-i ignor. Doar pe patru dintre voci le blocam din politete si nu din sila : familia mea, cei doi frati si doua surori, care erau atat de obisnuiti cu lipsa intimitatii in prezenta mea, incat rareori se gandeau la asta. Le dadeam cata intimitate puteam. Daca reuseam, incercam sa nu ascult. Dar chiar daca incercam, totusi...stiam. Ca de obicei, Rosalie se gandea la ea insasi. Isi zarise profilul in reflexia ochelarilor cuiva, si isi contempla propria perfectiune. Mintea lui Rosalie era o balta de superficialitate, cu foarte putine surprize. Emmett era infuriat din cauza meciului de wrestling cu Jasper, pe care il pierduse noaptea trecuta. Era nevoie de intreaga lui rabdare ca sa reziste pana la sfarsitul orelor, cand o sa orchestreze o revansa. Niciodata nu ma simteam ca un intrus in mintea lui Emmet, pentru ca el niciodata nu gandea ceva ce n-ar fi putut spune si cu voce tare, sau pe care nu l-ar fi putut face. Poate ca ma simteam vinovat citind mintile altora pentru ca stiam ca sunt lucruri pe care ei n-ar fi vrut ca eu sa le stiu. Daca mintea lui Rosalie era o balta superficiala, atunci a lui Emmet era un lac limpede ca sticla, fara nici o umbra. Iar Jasper …suferea. Mi-am stapanit un oftat.