Descriere
Păzitoarea tainei de Kate Morton descarcă bestseller-e online gratis .PDF Romanele lui Kate Morton - Casa de la Riverton, Gr[dina uitata, Orele îndepărtate și Păzitoarea tainei -, vîndute în milioane de exemplare, sunt publicate în peste 40 de tari.1961: Intr-o superbă zi de vara, cînd familia ei organizează un picnic pe malul pîrăului ce străbate terenul fermei Greenacres, adolescenta Laurel se ascunde de părinti și de surori. Are 16 ani și vrea să viseze în voie la prima ei iubire, rebelul Billy, și la luminile rampei, care o așteaptă la Londra, departe de cadrul bucolic al copilăriei. Însă, pînă la apusul soarelui, Laurel va fi martora unei crime terifiante, care o va marca toată viața. 2011: Acum actrița consacrată, Laurel Nicolson se întoarce acasă pentru a-și sărbatori, împreună cu surorile ei, mama nonagenară, al carei sfîrșit este aproape. De veghe la căpătîiul lui Dorothy, Laurel este copleșită de amintirile traumatizante din adolescentă, iar vorbele șoptite de bătrînă la hotarul dintre somn și trezie îi oferă o pistă de investigație. Asemenea unui detectiv, Laurel începe să cerceteze trecutul familiei, aducînd la lumina întîmplări incredibile, petrecute în Londra zguduita de bombardamentele din cel de-al Doilea Razboi Mondial.O fermă pierdută undeva în peisajul rural al Angliei, într-o zi de vară, la începutul anilor ’60. O casă modestă, cu bârne de lemn, cu varul scorojit pe peretele dinspre apus, cu clematite cățărându-se pe tencuială. Pe coș iese fum și îți dai seama dintr-o privire că pe plita sobei din bucătărie aburește o mâncare bună. În spate, straturile de zarzavat sunt aranjate într-un anume fel, ferestrele cu ochiuri de plumb sclipesc mândre, iar țiglele acoperișului stau frumos așezate. Casa e împrejmuită de un gard simplu, cu o poartă care desparte grădina de pajiștile și de crângul din preajmă. Un pârâiaș se strecoară leneș pe pietrele dintre copacii noduroși, unduindu-se de secole când la soare, când la umbră, dar susurul lui nu se aude până aici. Casa e destul de izolată, la capătul unei alei prăfoase, ce se desprinde din drumul de țară al cărui nume îl poartă. Câte o boare mai tulbură peisajul tăcut și neclintit. Două cercuri, foarte la modă anul trecut, stau proptite de bolta cu glicină. Un ursuleț de catifea cu un ochi bandajat și cu un aer demn, îngăduitor stă de veghe din coșulețul cu cârlige de rufe, iar roaba încărcată cu ghivece de flori așteaptă răbdătoare lângă șopron. Peisajul încremenit pare încărcat de o senzație de așteptare, asemenea unei scene de teatru în clipa dinaintea intrării actorilor, când toate căile sunt deschise pentru orice și soarta nu a fost încă pecetluită de întâmplări, șiapoi… — Laurel! răzbate din depărtare vocea nerăbdătoare a unui copil. Laurel! Unde ești? Parcă s-a risipit o vrajă, luminile se aprind și cortina se ridică. Câteva găini își fac apariția, ciugulind printre dalele potecii dinspre grădină, o gaiță își târăște umbra în zbor peste grădină, un tractor își pornește zumzetul în poiana învecinată. Și sus, deasupra tuturor, tolănită pe podeaua căsuței din copac, o fată de șaisprezece ani își împinge în cerul gurii VP acadeaua de lămâie pe care o suge, oftând.