Descriere
Cartea începe ca un episod desprins parcă din serialele mai sus menţionate: un bărbat se trezește pe malul unui râu, într-o zonă muntoasă. Nu știe cine e, unde îi sunt actele de identitate, cum a ajuns acolo și motivul pentru care arată ca și cum ar fi fost tăvălit de un camion de mare tonaj. Încercând să descopere ce s-a întamplat cu el, pornește spre un orășel care se vede printre copaci. Ajuns acolo, începe să-și aducă aminte unde e – în orășelul Wayward Pines (un loc de o frumusețe ireală ce pare coborât dintr-o vedere), cine e – Ethan Burke, membru al Serviciului Secret American, motivul pentru care se află în zonă – găsirea și, posibil, salvarea a doi agenți care au dispărut fără urmă, și cauza amneziei de care suferă – mașina cu care mergea fost lovită de un camion. Cam asta este tot ce e clar și cert la cartea aceasta. Deoarece, din clipa în care Ethan pășește pe străzile orașului, ce i se întâmplă nu mai are nici o logică, nici pentru erou și nici pentru mine. De câteva ori, chiar m-am oprit din citit și am recitit pagina anterioară deoarece nu mai înțelegeam nimic. Lucru care… mi-a plăcut la nebunie!!! Reacțiile oamenilor cu care se întâlnește agentul, comportamentul lor, discuțiile purtate care sunt din ce în ce mai ciudate și confuze, faptul că nimeni nu-l crede că este cine spune că este, toate acestea dau naștere unei atmosfere de paranoia și nebunie. Descoperirea cadavrului mutilat al unuia dintre agenții căutați nu contribuie deloc la simplificarea situației. Ceea ce pare un vis urât devine un coșmar atunci când Ethan realizează că nu poate să comunice cu familia sa, iar dacă încearcă să părăsească orașul ajunge tot în locul de unde a plecat inițial. Descoperirea că localitatea este înconjurată de un gard electrificat despre existența căruia nu știa nimic este cireașa de pe tortul ciudățeniilor din orășel: oare gardul este menit să-i țină pe locuitori înăuntru sau să împiedice ceva din exterior să ajungă în Wayward Pines? Pentru ca lucrurile să fie și mai misterioase, autorul ne face cunoștință cu soția lui Ethan. Aceasta se afla în Seattle și se ocupă de pregătirile privind înmormântarea bărbatului, care a fost dat dispărut în urmă cu 15 luni!!! Aici ar trebuie inserată o muzică sinistră: “Tan-Tan- Tan-Tan- Tan-Tan- Tan-Tan-Tan!!!!” și, eventual, niște fulgere și tunete!!! Mai mult de atât nu pot să spun deoarece aș strica tot farmecul poveștii. “Orașul din munți” este genul de carte despre care cu cât știi mai puține, cu atât o să-și placă mai mult. Cu toate acestea, trebuie să menționez că finalul, pe care nu l-aș fi putut ghici nici după o mie de încercări, are noimă, totul este explicat clar și frumos. Deși nu-i dădeam prea multe șanse, Blake Crouch creează în această carte o atmosferă paranoică și confuză de zile mari, cu personaje bizare și situații extrem de stranii. Pe măsură ce petreci tot mai mult timp în oraș, alături de cei mai ciudați oameni pe care i-am întâlnit anul acesta, perfecțiunea din Wayward Pines este înlocuită de ceva întunecat și primejdios pe care nu este bine să-l deranjezi…