Descriere
„Lumea de ieri“ este Viena şi Europa de dinaintea Primului Război Mondial: o lume sigură, stabilă şi armonioasă, unde libertatea de spirit domnea neştirbită. Lumea în care s-a născut şi a început să scrie, cunoscând celebritatea, Stefan Zweig, în care el a călătorit, s-a îndrăgostit de cultura franceză, a legat mari prietenii intelectuale. Odată cu catastrofa din 1914, lumea aceasta dispare treptat: tronurile se prăbuşesc, ideile se tulbură, o întreagă civilizaţie începe să se scufunde, pentru ca, odată cu venirea lui Hitler la putere, să fie înghiţită de barbaria nazistă. Presărată cu întâmplări pitoreşti şi poveşti dramatice, populată de personaje celebre ale timpului – Hugo von Hofmannsthal, Rilke, Emile Verhaeren, Romain Rolland, Rodin, Richard Strauss, Tolstoi, Gorki, Benedetto Croce, Bernard Shaw, H.G. Wells, Freud etc. –, plină de farmec şi culoare, cartea lui Zweig exprimă totodată sensul unei vieţi, semnificaţia unei misiuni de scriitor, a unui ideal intelectual. Un ideal care, cel puţin pentru autor – acesta s-a sinucis în 1942, la scurta vreme dupa ce şi-a încheiat cartea –, a devenit absurd în lumea cea nouă, în lumea de azi.Noi timpului să-i ţinem calea, aşa cum el ne caută pe noi. Niciodată n-am considerat că persoana mea este atât de importantă, încât să mă încerce ispita de a relata şi altora povestea vieţii mele. Mai înainte de a prinde curajul să scriu o carte al cărei personaj principal sau, mai bine zis, punct esenţial să fie eul meu, au trebuit să se întâmple multe, mult mai multe evenimente, catastrofe şi nenorociri decât îi este dat, de obicei, să sufere unei singure generaţii. Nimic nu este mai contrar firii mele decât a mă afişa cu asemenea lucruri, fie chiar şi în postura celui ce însoţeşte cu explicaţiile sale prezentarea unor diapozitive; timpul aduce în faţă imaginile, eu nu fac decât să le adaug cuvintele. De fapt, nu mă voi apleca atât asupra destinului meu, cât asupra aceluia al unei întregi generaţii, al generaţiei noastre nepereche, cu încărcătura ei de destin cum n-a mai cunoscut istoria. Fiecare dintre noi, chiar şi cel mai mic şi mai neînsemnat, a fost răscolit în existenţa sa cea mai intimă de convulsiile seismice aproape neîntrerupte din viaţa Europei noastre.
