Descriere
"Înainte să-i spui vieții tale ce intenționezi să faci cu ea, ascultă ce intenționează ea să facă cu tine. Înainte să-i spui vieții la înălțimea căror valori și adevăruri te-ai hotărât să te ridici, lasă viața să-ți spună ce adevăruri întruchipezi tu, ce valori reprezintă." Astfel poate fi interpretată vechea zicală a quakerilor: Lasă-ți viața să vorbească. Oamenii vin pe lume cu daruri înnăscute, iar apoi își petrec prima jumătate din viață abandonându-le sau lăsându-i pe alții să îi facă să se descotorosească ele. În tinerețe se poate să fiți înconjurați de așteptări care ar putea avea prea puțin legătură cu cine sunteți cu adevărat, așteptări ale oamenilor care nu încearcă să vă deslușească individualitatea, ci să vă integreze în locașuri prestabilite. Când oamenii se rătăcesc de adevăratul sine, îi pot găsi urma căutând indicii în poveștile anilor din tinerețe, ani în care trăiau mai aproape de darurile lor înnăscute. Dacă vă căutați vocația fără să înțelegeți măcar materialul cu care lucrați, ceea ce construiți cu viața dumneavoastră va fi stângaci și ar putea pune și alte vieți în pericol. "Prefăcătoria" în favoarea valorilor înalte nu reprezintă o virtute și nu are nimic de a face cu vocația.FragmentSă-ți asculți viațaAtunci când râul este înghețat, întreabă-mădespre greșelile pe care le-am făcut.Întreabă-mă dacăceea ce am făcut este viața mea. Alții mi-au intratîncet în gânduri, iar unii au încercat să m-ajutesau să-mi facă rău: întreabă-mă cât a contatdragostea sau ura lor cea mai puternică.Voi asculta la ce ai de spus.Tu și eu ne putem întoarce să privimla râul tăcut și să așteptăm. Știm,curentul este acolo, ascuns; și se duceși se-ntoarce cale lungă,păstrându-și neclintirea chiar sub ochii noștri.Ceea ce spune râul e ceea ce spun și eu.‒ Întreabă-mă, William Stafford6
