Descriere
Din clipa când Fiona aruncase o privire asupra gustării oferită de doamnaDarling, mai prinsese ceva curaj.Înainte ca subreta să fi anunţat că „ceaiul este servit" avusese o senzaţie dedisconfort, chiar de deprimare. Ce însemna acea ridicolă boneţică albă pe capulcameristei, sau şorţuleţul acela cu volănaşe suprapuse? se întrebase. Desigur,servitori mai aveau şi alţii în sat, dar nimeni n-ar fi avut ideea fistichie de a-ideghiza astfel. În orice caz, nu într-un sătuc ca Heatherfell, cu o economie destulde modestă. Doamna Darling se afla pe undeva, prin vârful piramidei sociale,dar totuşi...Aşezată, cam crispat, pe un fotoliu cu perne moi, Fiona îşi ascultase cureligiozitate gazda, văduvă de multă vreme, vorbindu-i despre Graham, fiul săuunic. Acelaşi Graham care, cu o seară înainte, o ceruse în căsătorie - iar Fionaacceptase, cu sinceră bucurie.Atunci, totul îi părea scăldat într-o lumină strălucitoare, se simţea într-al şapteleacer...—Va trebui să mergi mâine la mama, la ceai, îi ceruse Gfaham. Eu o voi anunţade, îndată despre logodna noastră.—Cu multă plăcere, încuviinţase Fiona, plină de entuziasm.Nici măcar reacţia destul de frustă a mătuşei Jessie la marea noutate n-o făcusesă dezarmeze. Mătuşa Jessie era sora mamei sale. Atunci când Fenella şi FionaSmith îşi pierduseră părinţii, la o vârstă fragedă, buna mătuşă Jessie nu ezitasesă se împovăreze cu încă două orfane, pe lângă proprii ei copii.În general, Fiona ţinea cont de observaţiile mătuşii ei. Dar când, de dimineaţă,Jessie spusese, cu o strâmbătură: