Descriere
Textele incluse în volumul de faţă sunt traduse pentru prima dată în limba română. Textul de bază al prezentei ediţii îl constituie Visurile unui vizionar interpretate prin visurile metafizicii (1766). El face parte dintre lucrările precritice, adică anterioare celei mai importante perioade a filosofiei kantiene, de pregătire a doctrinei, numită critică (după anul 1770). Spre a da o imagine mai completă asupra evoluţiei pe care o parcurge relaţia dintre suflet şi corp în idealismul transcendental kantian am anexat şi alte două texte din perioada doctrinală, de constituire a doctrinei kantiene. Acestea sunt Despre organul sufletului (1796) şi Scrisoare profesorului Hufeland (1797). Marele anatomist Samuel-Thomas Sommerring i-a dedicat lui Kant lucrarea sa Ober das Organ der Seele (Despre organul sufletului) (Konigsberg, 1796, cu 3 planşe). Kant i-a răspuns printr-o scrisoare datată 10 august 1796, redată în volumul de faţă. Profesorul şi consilierul aulic C.- V. Hufeland a publicat în 12 decembrie 1796 lucrarea Makrobiotik oder die Kunst das menschliche Leben zu verlăngern (Macrobiotica sau arta de a prelungi viaţa umană), pe care i-a trimis-o lui Kant să îşi spună părerea asupra sa. Scrisoarea de răspuns a lui Kant o redăm în volumul de faţă. Ea este precedată de un scurt text al editorului (C.- V. Hufeland), intitulat Despre imperiul sufletului. Asupra sentimentelor maladive. Pe lângă relaţia suflet-corp comună tuturor acestor texte, ultimele două texte kantiene au comună ideea de „conflict al facultăţilor” (a celei filosofice cu cea teologică, juridică şi medicală). Ca urmare, Kant a inclus ulterior Scrisoarea către Hufeland în lucrarea sa mai amplă Conflictul facultăţilor (1798), formând partea a treia a sa: „Conflictul facultăţii filosofice cu cea medicală”. Textele kantiene au fost traduse după ediţia Academiei din Berlin (cu excepţia celui adresat lui Sommering, care nu face parte dintre acestea), după cum o cer exigenţele ştiinţifice actuale. Paginaţia acestei ediţii se află pe marginile din stânga şi respectiv din dreapta ale ediţiei româneşti, iar în interiorul rândurilor ea este marcată prin/. {Kants Werke. Akademie Textausgabe. Unverănderter photomechanischer Abdruck des Textes der von der Preussischen Akademie der Wissenschaften 1902 begonnenen Ausgabe von Kants gesammelten Schriften. Bând II. Vorkritische Schriften. 1757-1777. Walter de Gruyter & Co., Berlin, 1968. Traume einer Geistersehers, erlăutert durch Traume der Metaphysik, pp. 315-373. Bând VII. Der Streit der Fakultăten, pp. 1-116, şi aceeaşi ediţie din anul 1912: Kant's Wrke. Bând II. Vorkritische Schriften. Berlin Druck und Verlag von Georg Reimer, 1912). S-au mai făcut confruntări şi cu ediţiile Cassirer, Felix Gross şi Vorlănder, ale căror indicaţii bibliografice apar în BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ. De asemenea, s-au făcut confruntări cu două ediţii franceze şi cu una engleză. Ele sunt: Emmanuel Kant. Anthropologie suivie des divers fragments du meme auteur relatifs aux Commerce des esprits d'un monde ă l'autre. Ouvrage traduit de l'allemand par J. Tissot. Paris, Librairie Philosophique de Ladrange, 1863; Emmanuel Kant. Le coflit des facultes. En trois sections, 1798. Traduction avec une Introduction et des Notes par J. Gibelin. Paris, Librairie Philosophique J. Vrin, 1953; Immanuel Kant. Dreams of a Spirit-Seer illustrated by Dreams of Metaphysics. Translated by Emmanuel F. Goerwitz and Edited with an Introduction and Notes by Frank Sewall. London, Swan Sonnenschein & Co., 1900. Pentru cititorul român este important faptul că lumea vorbitoare de limbă engleză a beneficiat de versiunea lui John Manolesco (Montreal, 1958). Eseul Visurile unui vizionar interpretate prin visurile metafizicii deţine o poziţie unică între scrierile kantiene: el nu face parte dintre marile opere kantiene, nu a fost elaborat în perioada cea mai importantă a filosofului, cea critică (ci este o lucrare precritică), nu beneficiază de contribuţiile sale importante (apriorismul şi metoda transcendentală, care sunt aici doar sugerate). Dar, pe parcursul său, se conştientizează necesitatea transformării metafizicii în ştiinţa limitelor cunoaşterii umane şi, în plus, tratează un subiect de mare actualitate în zilele noastre: ce este paranormalul şi cum trebuie să îl abordăm filosofic.
