Descriere
Locuiesc la Villa Borghese. Nicăieri nu e nici un fir de praf, nici un scaunmişcat de la locul lui. Suntem singuri aici şi suntem morţi.Aseară, Boris a descoperit că are păduchi. A trebuit să-1 bărbieresc lasubţiori şi chiar şi atunci mâncărimea nu i-a dat pace. Cum poate cineva săfacă păduchi într-un peisaj atât de frumos? Dar ce contează? Poate că nu neamfi apropiat niciodată atât de mult unul de altul, Boris şi cu mine, dacă n-arfi fost păduchii.Boris tocmai mi-a prezentat pe scurt ideile lui. Prezice starea vremii.Vremea va fi în continuare nefavorabilă, spune el. Or să mai fie calamităţi,moarte, disperare. Nicăieri nu e nici cea mai vagă urmă de schimbare.Cancerul timpului ne mănâncă. Eroii noştri s-au sinucis sau se sinucid acum.Deci eroul nu este timpul, ci atemporalitatea. Trebuie să ţinem pasul sprepuşcăria morţii. Nu există scăpare. Vremea n-o să se schimbe.E toamna celui de-al doilea an pe care-1 petrec la Paris. Am fost trimisaici pentru un motiv pe care n-am fost încă în stare să-1 dibui.N-am bani deloc, nici resurse sau speranţe. Sunt cel mai fericit om depe pământ. Acum un an, acum sase luni de zile, credeam că sunt artist. Numă mai gândesc deloc la treaba asta: pur şi simplu exist şi nimic mai mult.Tot ce a fost literatură s-a dezlipit de mine. Nu mai sunt cărţi care trebuiescrise, slavă Domnului!Atunci, asta ce e? Nu e carte. E calomnie, defăimare, ponegrire. Nu ecarte în sensul obişnuit al cuvântului. Nu, e o insultă prelungită, un scuipat înobrazul artei, un şut în fundul lui Dumnezeu, al omului, al destinului, altimpului, al iubirii, al frumuseţii… a ce vrei tu. O să cânt pentru tine, probabilpuţin cam fals, dar o să cânt. O să cânt, în vreme ce tu orăcăi, o să dansezpeste leşul tău murdar.Ca să cânţi, trebuie mai întâi să deschizi gura. Trebuie să ai doi plămânişi ceva cunoştinţe de muzică. Nu e nevoie să ai acordeon sau chitara.Esenţialul e să vrei să cânţi. Deci ăsta e un cântec. Aşadar, cânt.Pentru tine cânt acum, Tania. Tare-aş vrea să cânt mai bine, maimelodios, dar, dac-ar fi fost aşa, probabil că n-ai fi consimţit niciodată să măasculţi. I-ai auzit pe ceilalţi cântând şi te-au lăsat rece. Au cântat prea frumossau nu destul de frumos.
