Descriere
Unu.Aveam un pulover nou, îngrozitor de roşu şi de urât. Era 12 mai, darafară nu erau mai mult de 4 grade, aşa că, după patru zile de dârdâit înmânecă scurtă, am preferat să-mi cumpăr o cârpă dintr-un bazar de familiedecât să mai scotocesc prin cutiile cu haine de iarnă. Primăvara în Chicago.Priveam în gol ecranul computerului în cubul ce-mi servea de birou.Subiectul din ziua respectivă emana o răutate împuţită. Patru copii, de doipână la şase ani, au fost găsiţi încuiaţi într-o cameră din cartierul de sud, cudouă sandvişuri cu ton şi o litră de lapte. Au stat aşa trei zile, agitându-se canişte pui de găină printre mâncarea şi fecalele de pe covor. În acest timp mamalor rătăcea aiurea pentru un fum de marijuana şi pur şi simplu uitase de ei.Câteodată aşa se întâmplă.Fără arsuri de ţigară, fără oase rupte. Doar o simplă scăpareiremediabilă. O văzusem pe mamă după ce o arestaseră: Tammy Davis,douăzeci şi doi de ani, blondă şi grasă, cu două cercuri perfecte de ruj roz înobraji, de mărimea unor pahare-sondă. Mi-o puteam imagina pe o canapeatocită, cu buzele lipite de sticla narghilelei şi cu un nor de fum plutind în jurulei. Totul se topea încet, copiii rămâneau în urmă, iar ea era din nou în liceu,când tipii din jur erau încă interesaţi pentru că ea era cea mai drăguţă, ofemeiuşcă de treisprezece ani cu buze lucioase, care sugea acadele descorţişoară înainte de a se săruta.O burtă. O aromă. De tutun şi cafea stătută. Redactorul-şef, stimatul şiblazatul Frank Curry, stătea lângă mine balansându-se pe tenişii lui crăpaţi.Dinţii îi străluceau în saliva îngălbenită de tutun.— Cum stai cu articolul, puştoaico?Aveam o piuneză argintie pe birou, iar el o acoperi cu o unghieîngălbenită.
