Descriere
O serie extraordinară de evenimente s-au petrecut în viaţa mea începând din decembrie 1966, în perioada primului meu an la Universitatea californiană din Berkeley. Totul a început într-o noapte, pe la ora 3.20, când, pentru prima dată, mi-a ieşit în cale Socrate, într-o benzinărie non-stop. (El nu şi-a dezvăluit numele real, dar, după ce mi-am petrecut timpul împreună cu el la acea primă întâlnire, i-am găsit eu un nume, care mi-a venit aşa, din impuls, după numele înţeleptului grec din antichitate; i-a plăcut numele, aşa că i-a rămas aşa.) Şansa de a-l întâlni, aparent întâmplătoare, a fost urmată de nişte aventuri care aveau să-mi transforme viaţa.
Viaţă care mi-a zâmbit în anii de dinainte de 1966. Crescut de către nişte părinţi iubitori, într-un mediu ocrotitor, aveam să câştig mai târziu Campionatul Mondial de sărituri de la trambulină, la Londra, să călătoresc prin Europa şi să primesc multe onoruri. Viaţa îmi aducea recompense, nu însă şi vreo satisfacţie sau vreun sentiment de pace durabilă. Acum însă îmi dau seama că, într-un fel, am dormit în toţi acei ani şi doar am visat că sunt treaz - până când l-am întâlnit pe Socrate, care avea să devină mentorul şi prietenul meu. Înainte de asta întotdeauna crezusem că o viaţă împlinită, bucuria şi înţelepciunea erau drepturile mele umane prin naştere şi că ele îmi vor fi acordate odată cu trecerea timpului. Niciodată nu bănuisem că va trebui să învăţ cum să trăiesc - că erau anumite discipline şi anumite moduri de a vedea lumea, pe care va trebui să le stăpânesc, pentru ca să mă pot trezi la o viaţă simplă, fericită, fără complicaţii.